Lupta anticorupție între democrație și MATRIX | ActiveNews
Lupta anticorupție între democrație și MATRIX | ActiveNews:
ARTICOLE RELAȚIONATE
DNA-ul trebuie susținut în lupta pe care o duce împotriva corupției - un adevăr de necontestat într-o țară în care doar într-un singur an,administrația locală prejudiciază bugetul statului cu peste o jumătate de miliard de lei (adică peste 100 de milioane de euro!). Un adevăr de necontestat într-o țară în care statul și resursele naționale sunt controlate de o mafie politico-economică cu rădăcinile în eșaloanele 2 și 3 ale PCR și Securității.
Nu știm încă din ce motive - altele decât cele prezentate public - Curtea Constituțională a României a admis, în februarie, o excepție de neconstituționalitate pentru dispozițiile din Codul de procedură penală care stabileau că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției, ci și de alte organe specializate ale statului, în speță de către SRI și/sau alte servicii secrete.
Decizia CCR a produs o puternică ruptură în ceea ce se numea binomul DNA-SRI, un parteneriat cu rezultate notabile în lupta anticorupție. Principalul efect al deciziei, insistent invocat de DNA, a fost că lupta anticorupție va fi lipsită de expertiza și dotările tehnice ale SRI.
Destul de repede a venit, evident, solicitarea de suplimentare a resurselor financiare, umane și tehnice ale DNA, așa cum a fost exprimată de Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Koveși: "În primul rând, avem nevoie de o suplimentare a numărului de polițiști care vor lucra în DNA, dar și o suplimentare a echipamentelor tehnice pe care le folosim, a softurilor, a procedurilor pentru a pregăti din punct de vedere profesional polițiștii care vor lucra în DNA — ceea ce implică o sumă de aproximativ 10 milioane de euro. În această sumă se include și necesitatea de a avea un spațiul suplimentar. (...) În principal, decizia Curții Constituționale obligă procurorii și polițiștii din poliția judiciară să procedeze personal la punerea în executare a autorizațiilor de supraveghere tehnică."
Nu discutăm argumentele Procurorului-șef al DNA. Dacă ne-am limita strict la chestiunea luptei anticorupție în care este implicată DNA și am face abstracție de restul componentelor statului și societății românești, solicitarea și argumentația aferentă ne-ar provoca decât aplauze. Totuși, ne reamintim că trăim - sau cel puțin sperăm că trăim - într-o societate democratică, așa că solicitarea Procurorului-șef al DNA ne dă fiori și ne determină să ridicăm în agora românească niscavai chestiuni incomode.
Să mărești, de la an la an, bugetele și resursele materiale și umane puse la dispoziția serviciilor secrete și procurorilor, să adopți o legislație care permite stocarea și supravegherea discuțiilor telefonice, a navigării pe Internet, a datelor personale etc. ale oricărui cetățean român pentru a fi folosite într-un posibil, dar foarte puțin probabil dosar penal, făcând abstracție de prezumția de nevinovăție, să promovezi astfel de măsuri specifice unui stat aflat în criză majoră sau sub un regim de dictatură, reprezintă un demers nefiresc pentru un stat cu pretenții democratice. România nu se află nici în prag de război și este, încă o dată reamintim, o democrație... cel puțin pe hârtia pe care este tipărită Constituția.
Observăm că lupta împotriva corupției din România conține doar elementul punitiv. Din banii noștri sunt plătiți tot mai mulți procurori, mai mulți ofițeri de informații, se achiziționează echipamente tot mai sofisticate de monitorizare, stocare și interpretare a informațiilor. DNA se laudă cu numărul mare de dosare penale instrumentate, considerând că a realizat un record în domeniu.
Un om crescut în spiritul creștin al libertății și cu respect față de o democrație reală, veritabilă, spune că numărul mare de dosare penale instrumentate de DNA reprezintă dovada clară că fenomenul corupției în România nu s-a diminuat, ci dimpotrivă, s-a amplificat, în ciuda banilor cheltuiți pentru prinderea și pedepsirea corupților.
Ceva lipsește acestei lupte anticorupție, și anume, înainte de toate, prevenția prin educație. Într-un om, respectul față de proprietatea semenilor - că este proprietate personală, că este a comunității - se sădește prin educație, începând cu vârsta de la care omul înțelege că nu trebuie să ia ceea ce nu este al lui, adică din copilărie. Un om își asumă respectul pentru porunca dumnezeiască "Să nu furi!"nu prin frica de interceptările serviciilor secrete sau de pedepsele mari propuse de DNA în instanță, ci prin educație.
Comments
Post a Comment