Best Hotel in SEATTLE is 1000, close to ALLEN & JON, in Seattle. Booking: Crowne Plaza Seattle - Downtown 6th st

Booking: Crowne Plaza Seattle - Downtown: 2miles fromthe EXCHANGE BUILDING, superb view; one block away from the ADMINISTRATIVE BUILDING. IN SPATELE KING COUNTY COURTHOUSE, CLOSE TO EMY.



Also, # ! this year is HOTEL 1000, but it is above the $400/night range. FOUR SEASONS, is also between $600/night, and has the best view in town (cercul) Room details; WITH A VIEW; =+ HANDICAPPED.

Standard, Non-Smoking - Adults: 2, Children: 0

First name

Please give us the name of one of the people staying in this room.



Last name



Preferences  (optional)

Bed preferences aren’t guaranteed

Non Smoking

Make special requests for this room, or tell us about your accessibility needs



Add breakfast for only $46.22 more (for 2 people, 2 nights, including taxes and fees)

If you don’t book now, this brilliant deal could be gone

Payment details

 Credit / Debit cardPayPalGoogle Wallet

We accept the following payment methods



You can count on us



We use secure transmission.

We protect your personal information

First name



Last name



Card type



Card number



Security code



Expiration date







Billing address

Country



Zip Code

(We’ll use this to verify your credit card details)



Your details

Email address

(We’ll send your booking confirmation here)



Telephone number

(We won’t call you for marketing purposes)



Cancellation policy & terms of booking

Standard, Non-Smoking



Free cancellation until 06/29/14

If you change or cancel your booking after 6:00 PM, 06/29/14 ((GMT-08:00) Pacific Time (US & Canada); Tijuana) you will be charged for 1 night (including tax).

We will not be able to refund any payment for no-shows or early check-out.

By continuing with your booking, you agree you have read and accept our Terms and Conditions and Privacy Policy. $200 pe noapte, la o strada de EMY.



'via Blog this' Superba analiza, vedeti si BLOGUl lui COJANU: În fiecare an, pe 24 iunie, românii celebrează sărbătoarea Sânzienelor. În noaptea ce precede această zi, minunile sunt posibile, forţele benefice, dar şi cele malefice stăpânesc Pământul. Şi tot în 24 iunie se sărbătoreşte anul acesta, pentru a doua oară, “Ziua Internaţională a Iei”. Legendele spun că Sânzienele sunt fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Ele se prind în horă şi “dau puteri” deosebite florilor şi buruienilor, care pot deveni plante de leac, bune la toate bolile. În popor se crede că în noaptea Sânzienelor zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ. Ele cântă şi fac să rodească holdele, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolnavii, apără semănăturile de grindină. Dacă oamenii nu le sărbătoresc, Sânzienele se răzbună, amintindu-şi că fac parte din familia Ielelor. Bătrânii povestesc că, în noaptea de Sânziene, ielele se adună şi dansează în pădure. Cine le vede rămâne mut pentru totdeauna sau damblageşte. Tot ei cred că cine nu le respectă poate avea parte de multe nenorociri: cel care spală, coase sau mătură în acea zi poate muri înecat ori fulgerat. În popor se spune că fetele care vor să se mărite repede trebuie să se spele cu rouă. Însă, pentru ca acest scăldat ritual să aibă efect, se respectă anumite condiţii: în zori, din locuri necălcate, babele strâng roua Sânzienelor într-o cârpă albă, de pânză nouă, apoi o storc într-o oală nouă. În drum spre casă, ele nu vorbesc deloc şi mai ales nu trebuie să întâlnească pe nimeni. Dacă toate acestea sunt împlinite, cine se spală cu roua respectivă va fi sănătos şi drăgăstos peste an. Femeile măritate pot face şi ele acest ritual, ca să fie iubite tot anul de soţ şi să aibă copii frumoşi şi sănătoşi. Expoziţie de Ziua Internaţională a iei Asociate solstiţiului de vară, Sânzienele sunt, în tradiţia populară, zânele vesele ale belşugului, ale cântecului şi dansului. Noaptea de Sânziene este una dintre marile nopţi de peste an, când cerurile se deschid iar cele două lumi comunică între ele. În Noaptea de Sânziene înfloreşte şi „iarba-fiarelor”, care va lumina în întuneric ca aurul iar la răsărit va picura sânge, lăsând urme roşiatice pe pământ. I se mai spune „iarba-tâlharilor”, pentru că hoţii şi haiducii pot deschide orice încuietoare cu ea. Tot atunci se culege „nebunariţa”, cea mai veche plantă folosită în ritualurile magice, folosită de vrăjitoare pentru a putea zbura. Ia şi Sânzienele Atmosfera magică a acestei sărbători păgâne a inspirat creaţii literare remarcabile, dacă ar fi să amintim numai “Nopţile de Sânziene” de Mihail Sadoveanu, “Noaptea de Sânziene”, de Mircea Eliade, “Jocul Ielelor”, de Camil Petrescu, “Hora Domniţelor” de Radu Stanca… titluri de referinţă ale literaturii române pornite de la simbolistica zânelor despre care se credea că susţin echilibrul lumii, că pot aduce fericirea, dar şi orbirea, pierderea minţii sau chiar moartea celor care le priveau jocul, se prindeau în hora lor sau încercau s-o rupă. Şi pentru că trăim în secolul al XXI-lea, marcat de globalizare, dar şi de dorinţa acută de păstrare a identităţii, asociaţia non-profit “La Blouse Roumaine” a propus, de sărbătoarea Sânzienelor, “Ziua Universală a Iei”, care a căpătat amploare internaţională graţie “La Blouse Roumaine on-line community”, ce s-a format spontan pe Facebook pe 7 noiembrie 2012 şi care numără peste 18.000 de membri. Românii din toată lumea văd în acest element al costumului popular un simbol al identităţii şi creativităţii populare româneşti. Creaţie Alberta Ferretti În 21 ianuarie 2013, „La Blouse Roumaine” a propus ca ziua de 24 iunie, Sânzienele, să marcheze celebrarea Iei româneşti. Evenimentul s-a bucurat de un succes imens, fiind sărbătorit, încă din primul an, pe 6 continente, în peste 50 de ţări din lume. Croită în formă de cruce, dintr-o singură bucată de pânză, cu o deschizătură în partea de sus, ia este de fapt o cămaşă de sărbătoare, din pânză albă, bumbac, in sau borangic, împodobită cu broderii. Tehnica decorării ei s-a transmis de la o generaţie la alta. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură. Yves Saint Laurent Fineţea şi eleganţa materialelor folosite, croiul şi armonia cromatică au făcut din această piesă vestimentară, de multe ori, obiect de artă. Principese, regine, boieroaice au apreciat-o, de-a lungul timpului, la fel de mult ca pe realizările marilor case de modă ale vremii. “În a doua jumătate a secolului XIX se întâmplă ceva deosebit. La noi se instaurează o dinastie străină care este fermecată de acest costum popular. În momentul în care Regina Maria se îmbracă în costum popular, boieroaicele fac la fel. Chiar sunt obligate, pentru că în invitaţiile la palat se preciza ca ţinuta obligatorie să fie portul popular”, afirma istoricul Georgeta Filitti, amintind că, până la Primul Război Mondial, costumul românesc cunoaşte o strălucire deosebită: se comandă, se cumpără, se exportă în străinătate, se fac filmări, ajungând în rândul elitelor. Henri Matisse, La Blouse roumaine Regina Maria apare singură, alături de membri ai familiei regale sau de doamnele de la curte, în minunate straie tradiţionale, pe care a dorit să le facă cunoscute întregii lumi. Primul concurs de frumuseţe de pe teritoriul României, la “Expoziţia Jubiliară” organizată în 1906 în parcul Filaret din Bucureşti, a fost câştigat de o tânără din Sălişte, îmbrăcată într-un splendid costum popular. Cariera internaţională a iei Emilio Pucci, inspirat de ia românească Ceva mai târziu, în 1940, Henri Matisse termina pictura „La blouse roumaine”, începută în 1939, inspirată de iile româneşti dăruite de pictorul Theodor Pallady. El se înscrie, de altfel, într-o serie de opere cu acest subiect. Tablourile lui Matisse cu ia românească l-au inspirat, după aproape patru decenii, pe creatorul de modă Yves Saint Laurent, care le-a dedicat colecţia sa haute couture de toamnă-iarnă 1981, prezentată la Paris şi intrată de-acum în istoria modei. „A fost, în mod clar, o poveste de dragoste. Când a decis să facă o colecţie «românească», a fost cu totul neaşteptat. La vremea aceea locuia în Marrakesh, dar a fost oricum o dorinţă reală. S-a inspirat din ceva ce îi plăcea extrem de mult”, scria Didier Grumbach, decan al Institutului Francez de Modă. În 2009, la un an de la moartea lui Yves Saint Laurent, colecţia a ajuns şi la Bucureşti. Yves Saint Laurent a fost urmat de Kenzo sau Jean Paul Gaultier, care, la rândul lor, s-au inspirat din cămaşa populară românească după ce Nadia Comăneci a apărut îmbrăcată cu o ie. Matisse, pictură din seria inspirată de ia românească Au urmat creaţii de Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui sau Philippe Guilet. Anul trecut, cântăreaţa Adele apărea în revista americană “Vogue” într-o creaţie Tom Ford, ce reinterpreta iile din zona Sibiului. Fotografii din perioada interbelică, din colecţia britanicei Beryl de Zoete, alături de o incursiune în imagini a iei până la colecţiile vestimentare ce au făcut istorie, semnate de Yves Saint Laurent, şi Tom Ford. “Ia (…) este opera de vârf creată prin contribuţia nenumăratelor generaţii de femei. Ea comportă, încifrate în ornamente, aspiraţiile de bine, de fericire şi de frumuseţe ale poporului nostru. O îmbrăcăm pentru a ne confunda cu toţi acei care au contribuit la afirmarea noastră istorică. Este marca noastră identitară, care ne etalează cu toată demnitatea în rândul popoarelor lumii”, declara dr. conf. univ. Varvara Buzilă. Bluză de Matthew Williamson Anul acesta este celebrată pentru a doua oară Ziua Universală a Iei. Sărbătoarea a început, de fapt, în multe locuri din ţară încă din 20 iunie. La Sibiu, sărbătoarea durează 5 zile la Muzeul din Dumbrava Sibiului. Prima zi a evenimentului “Ziua Universală a Iei”, vineri 20 iunie, a început cu vernisajul unei expoziţii care prezintă fotografii din Arhiva “Muzeului ASTRA” şi Arhiva “Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, urmat de conferinţa „IA, Haină de Lumină a sufletului”, susţinută de: Pr. Prof. Constantin Necula, Florin Chilian şi cercetător ştiinţific Mirela Creţu. Sâmbătă, la plimbarea pe bicicletă pe traseul “Emil Cioran” cu primă oprire la Răşinari, locul în care se găsesc casele în care au copilărit Octavian Goga şi Emil Cioran, particpanţii au îmbrăcat ii. Plimbarea s-a terminat tot la “Muzeul ASTRA”. De altfel, cei care îmbracă ia între 20 şi 24 iunie au intrare liberă în muzeu." DE ION COJANU; mirror site.

Popular posts from this blog

How YOU Get Paid, Raising an invoice – PeoplePerHour.com Helpdesk

Globalization: Positive and Negative ASpects: Free Trade Blocs, U.S. Foundations, Civic Attitude, and Civil Society in the USA and LATIN AMERICA