American Airlines Gift Cards: Book your flight & receive Cashback - Klaus Johannis ECONOMIC PLAN, in olgalazin@gmail.com - Gmail
American Airlines Gift Cards: Book your flight & receive Cashback - olgalazin@gmail.com - Gmail:
Cum fac Chiezii, economic vorbind in iarna aceasta?
B. Preluat din Ziarul financiar, azi, 27 nov. '14
SĂ TRĂIM BINE ÎN ECONOMIA DE PIAŢĂ ÎNSEAMNĂ, ÎNAINTE DE TOATE, SĂ MUNCIM BINE
oi, 00:07
Programul economic al candidatului Klaus Iohannis nu a primit foarte multă atenţie având în vedere că acesta era cotat cu şansa a doua. Acum, preşedintele ales Iohannis vine la putere cu un program economic bazat pe principii şi măsuri ce prevăd o prezenţă discretă a statului în economie, stimularea mediului de afaceri şi o reducere a asistenţei sociale. „Economia românească pare construită, în continuare, prin şi în jurul bugetului statului. Este o stare de fapt profundă, structurală, care explică de ce cetăţenii aşteaptă ca atât de multe lucruri să vină de la stat sau, oricum, prin intermediul statului“, susţine programul lui Iohannis. Pornind de la această idee, Iohannis propune tăierea TVA la 19%, pentru reducerea evaziunii fiscale şi o reducere în taxarea muncii, cu stimularea fiscală a actorilor economici care aduc valoare adăugată. Totodată, Iohannis propune regândirea sistemului de pensii, care riscă să devină nesustenabil, şi modernizarea agriculturii, prin dezvoltare rurală şi investiţii în sisteme de irigaţii. Esenţa programului: „susţinerea iniţiativei private şi asigurarea competiţiei corecte, care sunt cele mai eficiente mijloace de creare durabilă a prosperităţii, prin antreprenoriat şi muncă productivă, nu prin mecanisme sociale specifice statului asistenţial care asigură, în fapt, minimul necesar traiului“. Ziarul Financiar prezintă principalele elemente din acest program economic (extrase).
'via Blog this'
- Address:-
- Web/Social Media:http://www.aa.com
American Airlines Gift Cards - The Gift Of Travel
|
The whole wide world, it comes in a card, and it's the perfect gift for anyone who loves to travel, including you. When purchasing the gift cards you can use up to eight (8) Gift Cards at one time toward the purchase of a ticket to hundreds of exciting destinations throughout the world. And, with no expiration date or fees, American Airlines Gift Cards are perfect for any occasion.
|
Redeeming Gift Cards
|
Gift Cards are redeemable toward the initial electronic ticket purchase of air travel wholly on flights operated by American Airlines, American Eagle® and the AmericanConnection® carriers for itineraries sold and originating in the U.S., Puerto Rico and U.S. Virgin Islands. AA Gift Cards are also available for payment of air travel on any oneworld® partner or AA* Codeshare flight. They cannot be used for payment of air travel on any other airline. Flights sold or originating outside the U.S., Puerto Rico or U.S. Virgin Islands or operated by other carriers are not eligible.
Gift Cards are redeemable online at www.aa.com or by calling American Airlines Reservations. Gift cards cannot be redeemed at airport ticket counters or travel agents. Transactions through American Airlines Reservations are subject to an additional charge which must be paid separately by credit, debit or charge card. Up to eight gift cards may be redeemed in a single transaction or purchase. If the ticket price is greater than the value of the Gift Card(s), the difference may be paid only with a credit, debit or charge card with a billing address in the U.S., Puerto Rico or U.S. Virgin Islands. If the ticket price is less than the value of the Gift Card(s), the unused portion will remain on the Gift Card until it is decreased to zero, at which time the Gift Card will be deactivated. Gift Cards are redeemable toward the purchase of the base air fare and directly associated taxes, fees and charges that are collected as part of the fare calculation. Gift Cards may not be used for products and/or services that are sold separately, such as upgrades; Admirals Club membership enrollments or One-Day Passes; baggage fees; pet fees; unaccompanied minor fees; oxygen fees; ticketing fees for transactions processed through American Airlines Reservations; taxes, fees or charges payable in connection with AAdvantage® award travel; AmericanAirlines Vacations SM or non-flight products and/or services sold by American Airlines. Gift Cards will not be accepted if the card number is invalid, has not been activated, or cannot be found within the American Airlines system. |
| ||||||||||||||||||
 | ||||||||||||||||||
 | ||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||
B. Preluat din Ziarul financiar, azi, 27 nov. '14
Happy to have a NEW Romanian President:
SĂ TRĂIM BINE ÎN ECONOMIA DE PIAŢĂ ÎNSEAMNĂ, ÎNAINTE DE TOATE, SĂ MUNCIM BINE
Programul economic al lui Iohannis: economia nu mai trebuie construită prin şi în jurul bugetului de stat, statul asistenţial nu asigură prosperitatea, ci doar minimul necesar traiului
Economie
- Să trăim bine în economia de piaţă înseamnă, înainte de toate, să muncim bine.
- Modernizarea României se bazează pe cinci dimensiuni fundamentale:
1) garantarea proprietăţii, deoarece dreptul la proprietate este instituţia vitală a libertăţii şi a economiei de piaţă, atunci când proprietatea este obţinută legitim şi prin respectarea legii;
2) libertatea economică, susţinerea iniţiativei private şi asigurarea competiţiei corecte, care sunt cele mai eficiente mijloace de creare durabilă a prosperităţii, prin antreprenoriat şi muncă productivă, nu prin mecanisme sociale specifice statului asistenţial care asigură, în fapt, minimul necesar traiului;
3) industria competitivă şi agricultura modernă, care să creeze valoare adăugată, pentru ca românii să aibă locuri de muncă, stabile şi bine remunerate;
4) protejarea avuţiei naţionale, prin valorificarea inteligentă a potenţialului de resurse naturale, în condiţii lipsite de riscuri pentru mediul natural;
5) politici şi sisteme publice sustenabile, astfel încât între stat şi cetăţean să existe exigenţele unui parteneriat, cu drepturi şi obligaţii reciproce, care să însemne acces liber şi egal la educaţie, sănătate, muncă etc., pentru a oferi românilor o viaţă demnă.
- Liberalismul şi politicile economice de dreapta vor conduce la dezvoltarea clasei de mijloc în România, aceasta fiind coloana vertebrală a unei naţiuni şi cel mai elocvent criteriu de prosperitate a unei societăţi.
- Regândirea rolului statului, prin restrângerea prezenţei sale în economie şi întărirea prezenţei sale instituţionale, prin rolul său definitoriu de garant al drepturilor constituţionale, al echităţii şi al bunei funcţionări a economiei de piaţă.
- România nu-şi mai poate permite să mai întreţină ineficienţa, nici în termeni financiari, nici instituţionali. Prioritatea absolută a „României lucrului bine făcut“ trebuie să fie stimularea actorilor economici performanţi, care aşteaptă de la stat un semnal pozitiv, unul în favoarea performanţei economice, a iniţiativei private, a unei dezvoltări durabile.
- România trebuie să găsească forţa de a părăsi ciclul „politicilor asistate“, cu puseuri reformiste ancorate fie financiar-internaţional, fie instituţional european. Cred că a venit cu adevărat vremea maturităţii, a schimbărilor de paradigmă şi a reformelor duse la capăt.
- Cea mai importantă probă este aderarea României la zona euro, care trebuie să însemne, pentru anii următori, o adevărată ancoră pentru disciplinarea politicilor economice, pentru predictibilitate şi accelerarea creşterii economice.
- Renunţăm la capcana politicilor prociclice. Pe de o parte, să nu mai facem deficite bugetare în anii de boom economic, aşa cum a fost cazul deficitelor record din anii de dinaintea crizei. Pe de altă parte, să nu introducem impozite în anii de criză sau atunci când economia îşi caută culoarul relansării şi al consolidării, aşa cum este cazul impozitelor şi accizelor recent introduse.
- Industria şi energia trebuie să devină vectori constanţi ai competitivităţii economiei României, prin investiţii susţinute şi mediu concurenţial. O politică industrială coerentă trebuie să facă din industria românească un veritabil actor european. „O politică industrială pentru era globalizării“, conform Strategiei Europa 2020, înseamnă abordarea întregului lanţ valoric, de la infrastructură şi materii prime până la serviciile postvânzare, pentru a obţine un sistem industrial puternic şi inovativ, diversificat şi competitiv.
- Printr-o strategie energetică ambiţioasă, una reală - nu doar clamată - „România lucrului bine făcut“ are toate atuurile pentru a deveni un veritabil pol energetic regional.
- Absorbţia fondurilor europene trebuie să fie prioritatea zero a oricărei guvernări. O economie lipsită de capital este obligată să fructifice şansele dezvoltării durabile cu bani europeni.
- „România lucrului bine făcut“ îşi va dezvolta infrastructura financiară necesară susţinerii IMM-urilor. În ultimă instanţă, nu banii sunt problema, ci calitatea politicilor prin care urmărim atragerea lor.
Infrastructură
- Conectarea la Europa şi la lumea occidentală nu înseamnă doar instituţii politice şi apartenenţa la organisme internaţionale, ci cunoaşte o expresie practică în ceea ce înseamnă infrastructura de transport.
- Absenţa unei infrastructuri funcţionale, care să lege România de celelalte state europene, riscă să lase ţara noastră la periferia Uniunii Europene şi reprezintă un impediment serios în dezvoltare, atragerea de investiţii, promovarea turismului şi culturii etc.
- România trebuie să-şi stabilească priorităţile de infrastructură, pornind de la necesităţi şi ţinând cont de sursele posibile de finanţare. În „România lucrului bine făcut“, kilometrii de autostradă nu rămân pe hârtie, ci sunt construiţi, contractele sunt încheiate corect, nu în detrimentul statului român.
- Voi solicita partidelor politice să convină asupra realizării şi să-şi asume un master plan de transport pe o perioadă de 10 ani care ar trebui să cuprindă:
* construirea principalelor axe de autostrăzi ale României şi o etapizare a acestora;
* realizarea unei linii feroviare de mare viteză pe teritoriul ţării noastre;
* asigurarea unui transport aerian performant şi accesibil, prin continuarea implementării programelor strategice de dezvoltare aferente aeroporturilor în reţeaua de transport europeană;
* dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de aeroporturi regionale.
Pensii
- În afara unor măsuri punctuale care pot fi gândite pe termen scurt, în perspectiva anilor ce vor urma, va trebui adoptată o decizie cu privire la modul în care arată sistemul de pensii pentru a răspunde acestor probleme şi pentru a acţiona înainte ca el să devină nesustenabil.
- Este important de stabilit ca obiectiv strategic conservarea actualului sistem care se bazează pe principiul solidarităţii între generaţii, aşa-numitul sistem pay-as-you-go (în care plata pensiilor este plătită din contribuţiile celor aflaţi în muncă) sau trecerea la un sistem de conturi individuale de economisire prin investiţii prudenţiale, centrat pe principiul contributivităţii, al responsabilităţii individuale şi al definirii şi garantării beneficiilor.
- Întărirea încrederii participanţilor în sistemul de pensii private obligatorii – pilonul II şi lărgirea bazei participanţilor la acesta. Va trebui să răspundem la mai multe provocări la acest capitol, printre care se numără:
* adoptarea legislaţiei privind plata pensiilor obligatorii private;
* protejarea drepturilor participanţilor, prin reglementarea mai multor tipuri de tipuri de fonduri de pensii administrate privat, pentru ca aderarea să se facă în condiţii mai transparente;
* adecvarea capitalului social al administratorilor fondurilor de pensii pentru îndeplinirea cerinţelor minime de solvabilitate;
* compensarea diferenţelor de rentabilitate sub rentabilitatea minimă, detalierea şi diversificarea formelor de plată.
- Încurajarea pensiilor private facultative – pilonul III, prin acordarea unui regim egal de deductibilităţi fiscale pentru asigurările de viaţă plătite sub formă de pensie şi posibilitatea diversificării portofoliului de investiţii.
- Voi încuraja dezbaterea cu privire la introducerea unui sistem de pensii ocupaţionale şi a unui sistem de asigurări sociale pentru activităţi ocazionale. Susţin introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaţionale, prin statutul profesional şi/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, bazat pe contribuţia asiguratului şi a angajatorului, inclusiv a statului, acolo unde angajatorul este statul.
- Având în vedere rata ocupării formale reduse în agricultură, dar şi în alte sectoare de activitate – activităţi ziliere sau sezoniere, este necesară crearea unui sistem de drepturi de asigurări sociale care să permită celor vizaţi accesul la servicii medicale, dar şi drepturi de pensie publică administrată privat.
Fiscal-Bugetar
În dimensiunea sa fiscal-bugetară, modelul liberal de dezvoltare a ROMâNIEI LUCRULUI BINE FÂCUT este ancorat în principii precum:
- Competitivitate fiscală: impozitarea redusă şi simplificată trebuie să redevină atuul fiscal al României, pentru a atrage din nou atenţia investitorilor străini, pentru a susţine capitalul românesc şi crearea de noi locuri de muncă. Nevoile bugetare mai mari nu trebuie să însemne impozite mai mari, ci dimpotrivă, trebuie urmărite prin îmbunătăţirea eficienţei fiscale, prin simplificare şi creşterea colectării. România competitivă fiscal în UE înseamnă convergenţă rapidă în planul prosperităţii economice.
- Echitate şi corectitudine: tratamentul fiscal egal şi universal este definitoriu pentru viziunea noastră liberală. Cota unică este soluţia justă, corectă şi care a dat rezultate în economia românească. Echitate în politica fiscală nu înseamnă unităţi de măsură diferite pentru contribuabili diferiţi, aşa cum stau lucrurile în viziunea fiscală a stângii.
- Disciplină fiscală şi bugetară: întărirea guvernanţei fiscale şi reducerea deciziei discreţionare în politicile fiscal-bugetare sunt esenţiale pentru creşterea eficienţei sistemului fiscal. În acest sens, creşterea colectării veniturilor bugetare şi creşterea calităţii cheltuielilor publice trebuie să aducă transparenţă, simplificare, costuri mai mici cu funcţionarea sistemului fiscal, costuri de conformare pentru contribuabili şi de administrare fiscală din partea statului.
- Voi încerca să conving guvernul că nu politica bugetară trebuie să conducă politica fiscală, că nu trebuie să introducem impozite după cât doreşte să cheltuiască ministerul bugetului, ca să descoperim, ulterior, că nici nu poate să o facă. În viziunea mea, politica fiscală nu trebuie proiectată din perspectiva maximizării încasărilor la bugetul de stat.
- Statul nu trebuie să facă doar ceea ce îi permite cadrul fiscal-bugetar, cu precădere în cazul unui cadru fiscal-bugetar rostogolit inerţial de la un an la altul, fără viziune şi priorităţi, ci să modifice cadrul fiscal-bugetar potrivit oportunităţilor de dezvoltare economică.
- „România lucrului bine făcut“ îşi poate aşeza sistemul cheltuielilor publice pe proiecte şi programe, în baza unor criterii clare de performanţă, dar şi pe bugete multianuale, pentru o viziune de investiţii pe termen lung.
- România are de rezolvat numeroase carenţe instituţionale, de la dificultăţile de a plăti impozitele şi până la neajunsurile administrării sistemului fiscal, de la povara fiscală asupra muncii şi până la evaziunea sistemică.
- Prin cota unică de 16%, România beneficiază încă de competitivitate fiscală în raport cu cele mai multe din ţările UE. În schimb, impozitarea muncii este cea mai importantă povară pentru crearea de noi locuri de muncă.
- În acelaşi timp, cota de TVA de 24% pare aproape o invitaţie deschisă la evaziune fiscală şi un obstacol dintre cele mai serioase în calea consumului.
- Pentru mine, reprezintă o prioritate absolută revenirea TVA la 19%, întrucât relaxarea fiscală va duce nu doar la îmbunătăţirea colectării veniturilor şi a sustenabilităţii finanţelor publice, ci mai cu seamă la creşterea economiei şi a nivelului de trai.
Agricultură
- Satul românesc va renaşte însă nu doar odată cu agricultura, pentru că satul trebuie să însemne şi altceva, adică mici industrii, ferme familiale, oamenii cu viziune şi iniţiativă, întreprinzători rurali capabili să utilizeze tehnologii performante, să dezvolte avantajele competitive pe care România le are în acest sector.
- Modernizarea sectorului agro-rural este de interes naţional. Pentru „România lucrului bine făcut“, reformarea exploataţiilor agricole, modernizarea spaţiului rural şi deblocarea potenţialului său economic, precum şi simplificarea administrativă constituie direcţii clare care vor aduce şi beneficiile aşteptate.
- Pasul esenţial care ar urni agricultura pe calea modernizării europene este rezolvarea durabilă a problemei proprietăţii. Performanţa economică a agriculturii româneşti va creşte proporţional cu consolidarea regimului de proprietate funciară. „România lucrului bine făcut“ începe cu definirea şi recunoaşterea clară a proprietăţii, care să ofere oamenilor stimulente economice şi perspective de dezvoltare.
- Lucrările de cadastru trebuie finalizate cu celeritate. În această privinţă, autorităţile locale trebuie să aibă un rol determinant, nu doar în a urgenta procedurile birocratice legate de reglementarea proprietăţii, ci şi în implicarea pentru rezolvarea eficientă a litigiilor privind proprietatea.
- Mica exploataţie agricolă trebuie să înceteze a mai fi doar mijloc informal de protecţie socială, ci trebuie să genereze motivaţie economică şi răsplată pe măsura performanţelor comerciale.
- Industrializarea agriculturii şi modernizarea infrastructurii rurale, astfel încât şi agricultura românească să poată deveni o afacere profitabilă în condiţii civilizate.
- Se cuvine să ne concentrăm atenţia asupra potenţialului exploataţiilor familiale de tip comercial. Este indispensabilă crearea şi dezvoltarea unei infrastructuri de piaţă moderne, în deplin acord cu modelul european, dar adaptată eficient la specificul gospodăriei ţărăneşti. Trebuie să folosim resursele din cercetare pentru crearea unor modele de funcţionare locală a pieţelor, având ca punct de pornire centrele de tranzacţionare existente.
- România trebuie să se armonizeze în funcţie de Politica Agricolă Comună, însă într-o manieră benefică intereselor româneşti, astfel încât activitatea fermierului român să devină competitivă, iar dezvoltarea spaţiului rural să devină reală şi durabilă.
- Agricultura performantă în România necesită sisteme moderne de irigaţii. În această privinţă, este absolut necesară modernizarea infrastructurii de irigaţii din fonduri structurale în perioada 2014-2020. În acelaşi timp, întreţinerea sistemelor vechi este costisitoare pe termen lung atât pentru agricultori, cât şi pentru stat, ceea ce conduce la creşterea costurilor pentru agricultori.
- România poate deveni numărul 1 în UE în privinţa agriculturii ecologice. Piaţa europeană ne oferă largi oportunităţi, mai ales că produsele româneşti încep să fie recunoscute şi premiate la diverse târguri europene. Avem însă nevoie să dezvoltăm susţinut partea de procesare şi comercializare, prin promovare continuă şi inventivă.
- În perioada următoare, aferentă ciclului 2014-2020, agricultura trebuie să treacă la o etapă superioară în dezvoltarea ei, prin revigorarea ramurilor procesatoare ale industriei alimentare, prin sporirea competitivităţii economice a exploataţiilor familiale de tip comercial, prin întărirea rolului organizaţiilor profesionale şi interprofesionale din sfera agro-alimentară, prin refacerea lanţului valoric al activităţii economice din domeniul agriculturii şi industriei alimentare.
- Investiţiile în infrastructura rurală, de la cea şcolară şi până la utilităţile publice, va trebui să fie primul semn clar de modernizare a satului românesc.
Notă: Programul economic al lui Klaus Iohannis are în total 76 de pagini, iar secţiunea legată de economie are 20 de pagini. Documentul se găseşte în întregime la www.iohannispresedinte.ro.
'via Blog this'
Comments
Post a Comment